Iurie

Nu te cunosc, dar sesizez ca ştii ce inseamna o scrisoare la
intamplare. Daca te-am deranjat imi cer scuze. Daca am trezit un pic de interes
voi fi bucuros sa-ti ofer clipe de revelatie prin pictura si grafica
mea...
Cu consideraţie Iurie Nastas.

Visul copilăriei m-a urmărit printre ani… Perfecţiunea.. eram convins
că ştiu cum arată…
Măria sa, Timpul l-am rugat sa – mi fie dascăl şi povăţuitor.
Căutam culoarea… analizam forma miraculoasa a naturii…
Admiram creaţiile marilor maeştri în artă şi uimirea mea nu avea
început, nu avea sfarşit. Trebuie sa fie ceva Dumnezeesc la om ca sa
şoptească floarea, sa lăcrămeze prin stropii de ploaie de pe frunza
îngîdurată, să-şi arunce curcubeul sufletului peste cîmpul
înverzit şi bolta azurie, să cuprindă un mănunchi de raze aurii ale
Soarelui şi să le aducă în dar zîmbetului de copil…
Am cutreeerat lumea ca să gasesc frumosul. M-au apreciat şi mă
simţeam fericit. Am descoperit că perfecţiunea este alături şi oriunde.
M-am intors la leaganul copilariei cu Ea, Muza universului meu. M-am
privit în ochii ei, i-am împletit flori de cîmp în plete, am plimbat-o prin anotimpuri în satul meu moldovenesc. M-am simţit matur în Dragostea mea şi am înţeles Perfecţiunea.

Iurie Nastas.